王卫星：中国为何采取防御性国防政策

Nauru
Republica Nauru Ripublik Naoero
Drapelul Naurului[*]​ Stema Naurului[*]​
Deviz?: ?God's Will First” ??ntai voin?a lui Dumnezeu”
Imnul na?ional: Nauru Bwiema
Geografie
Suprafa??
- total?	21 km2
Ap? (%)	neglijabil
Cel mai ?nalt punct	Command Ridge[*][[Command Ridge (mountain in Nauru)|​]] (70 m)
Cel mai jos punct	Oceanul Pacific (0 m)
Cel mai mare ora?	Yaren
Fus orar	UTC+12 (UTC+12) Pacific/Nauru[*][[Pacific/Nauru |​]] (UTC+12)
Popula?ie
Densitate	446,6 loc/km2
- Estimare 2017	13.650
Limbi oficiale	engleza, nauruana
Etnonim	nauruan /?na?ru??n/
Guvernare
Sistem politic	republic? parlamentar?
Pre?edinte	David Adeang
Legislativ	Parliament of Nauru?(d)
Capitala	Yaren (de facto)
Istorie
Independen??
fa?? de Australia, NZ, ?i Regatul Unit—sub mandat al Ligii Na?iunilor	31 ianuarie 1968
Economie
PIB (PPC)	2006
- Total	$36,9 milioane
- Pe cap de locuitor	$2.500 (est. 2006) (locul 135)
PIB (nominal)	2006
- Total	145.536.603 $
Gini	34,8
IDU (2003)	n/a (necategorizat) (locul n/a)
Moned?	dolar australian (AUD)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO	NRU
Cod mobil	536
Prefix telefonic	674
ISO 3166-2	NR
Domeniu Internet	.nr
a. ^Yaren este cea mai mare a?ezare ?i sediul Parlamentului; este adesea numit? capital?, dar Nauru nu are desemnat? oficial nicio capital?.
Prezen?? online
pagin? Facebook cont X hasthtag

百度 脸书公司将改善信息监管提供信息安全。

Nauru, oficial Republica Nauru, este o ?ar? insular? ?n teritoriul micronezian al Pacificului de Sud. Ea nu are capital?. Guvernul este la Yaren. Cel mai apropiat vecin este Insula Banaba din Republica Kiribati, 300 km la est. Nauru este cea mai mic? ?ar? insular? din lume, avand o suprafa?? de doar 21 km2, cea mai mic? republic? independent? ?i singurul stat din lume f?r? o capital? desemnat? oficial.

Locuit? ini?ial de micronezieni ?i polinezieni, Nauru a fost anexat? ?i numit? colonie de Germania la sfar?itul secolului al XIX-lea, devenind teritoriu sub mandatul Ligii Na?iunilor administrat de Australia, Noua Zeeland? ?i Marea Britanie ?n timpul Primului R?zboi Mondial. Insula a fost ocupat? de Imperiul Japonez ?n Al Doilea R?zboi Mondial, iar apoi a intrat din nou sub sub mandatul Ligii Na?iunilor. Nauru ?i-a ca?tigat independen?a ?n 1968.

Nauru este o insul? fosfatic? de origine coraligen?, cu depozite aproape de suprafa??, fapt ce a favorizat opera?iunile de minerit. Insula a devenit un mare exportator de fosfa?i ?nc? din 1907 cand compania Pacific Phosphate ?i-a ?nceput activitatea aici, p?strandu-?i acest statut pan? ?n anii de dup? independen??. Acest lucru a redat Naurului controlul absolut asupra propriilor resurse minerale prin intermediul corpora?iei Nauru Phosphate, ?ns? doar pan? la epuizarea rezervelor ?n anii 1980. Datorit? acestor exploat?ri, Nauru a devenit ?n scurt timp statul independent cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume ?n perioada de sfar?it a anilor '60 — ?nceputul anilor '70. Odat? cu terminarea rezervelor, mediul ?nconjur?tor s-a degradat serios, iar guvernul a trebuit s? recurg? la metode neobi?nuite pentru a ob?ine venituri. ?n anii 1990, Nauru a devenit imediat un paradis fiscal ?i un centru al sp?l?rii banilor. ?ncepand cu 2001, ?ara a acceptat ajutor din partea guvernului australian; ?n schimbul acestui ajutor, Nauru a g?zduit pan? ?n 2008, un centru de deten?ie de coast? care a ad?postit ?i preg?tit pe cei care doreau azil politic de la Australia.

?n perioada decembrie 2005 — septembrie 2006, Nauru a devenit par?ial izolat fa?? de restul lumii, atunci cand Air Nauru, singura companie aerian? ce deservea insula, ?i-a ?ncetat activitatea, singura cale de acces c?tre Nauru r?manand cea naval?. Compania a reu?it s?-?i reia activitatea sub numele de Our Airline cu ajutor monetar din partea Taiwanului.

Pe data de 15 decembrie 2009, Nauru a devenit a patra ?ar? care a recunoscut independen?a republicii autonome Abhazia iar o zi mai tarziu a urmat recunoa?terea Osetiei de Sud, regiuni ale Georgiei care au fost de facto independente ?nc? din prima jum?tate a anilor 1990 ?i recunoscute ca atare de Rusia dup? r?zboiul de scurt? durat? ruso-georgian din vara lui 2008. Rapoartele sugereaz? c? aceast? decizie a fost r?spl?tit? cu un ajutor de aproximativ 50.000.000 de dolari americani din partea Rusiei.

Istorie

Articol principal: Istoria Naurului

Un r?zboinic nauruan ?n 1880

Nauru a fost la ?nceput locuit? de popula?ii microneziene ?i polineziene ?n urm? cu cel pu?in 3.000 de ani. Existau ?n mod tradi?ional 12 triburi sau clanuri pe Nauru, triburi care sunt reprezentate de cele 12 col?uri ale stelei de pe steagul ??rii. Nauruanii ??i trasau descenden?a dup? mam?. Nauruanii ??i asigurau existen?a culegand nuci de cocos ?i fructe de pandanus, prindeau pe?ti ibija tineri, ?i aclimatizau ?n apa dulce ?i ?i cre?teau ?n Laguna Buada, furnizand o surs? suplimentar? de hran?.

C?pitanul britanic John Fearn, un van?tor de balene, a devenit primul vestic ce a vizitat insula ?n 1798, numind-o Insula Pl?cut?. De prin anii 1830, nauruanii au avut contact cu europenii prin van?torii de balene care acostau pe insul? pentru a-?i reface proviziile. ?n ace?ti ani veneau s? locuiasc? pe insul? dezertori ?i marinari. B??tina?ii au f?cut comer? cu ace?tia, oferind hran? la schimb cu b?uturi alcoolice (vin de palmier) ?i arme de foc; armele au fost folosite ?n timpul r?zboiului de 10 ani dintre triburile de pe insul? care a ?nceput ?n 1878, iar pan? ?n 1888, popula?ia a fost redus? de la 1400 la 900 de locuitori.

Perioada colonial?

Nauru anexat? ?n 1888 de Germania.

Insula a fost anexat? de Germania ?n 1888 ?i introdus? ?n protectoratul german al Insulelor Marshall; au numit insula Nawodo sau Onawero. Sosirea nem?ilor a ?ncheiat r?zboiul; schimb?rile sociale aduse de r?zboi au instaurat regii drept conduc?tori ai insulei, cel mai cunoscut fiind Regele Auweyida. Misionarii cre?tini din Insulele Gilbert au ajuns de asemenea pe insul? ?n 1888. Nem?ii au condus Nauru timp de aproape 3 decenii.

Fosfa?ii au fost descoperi?i pe insul? ?n 1900 de prospectorul Albert Ellis, iar compania Pacific Phosphate a ?nceput exploatarea rezervelor ?n 1906 ?n acord cu Germania; au exportat primele ?nc?rc?turi ?n 1907. Dup? izbucnirea Primului R?zboi Mondial, insula a fost capturat? de for?ele australiene ?n 1914. Dup? r?zboi, Liga Na?iunilor a ?ncredin?at Nauru Australiei sub mandat; Regatul Unit ?i Noua Zeeland? au fost ?i acestea puteri co-mandatare. Cele trei guverne au semnat Acordul Insulei Nauru ?n 1919, creand un departament cunoscut ca British Phosphate Commission (BPC) (Comisia Britanic? a Fosfatului), care a preluat drepturile asupra exploat?rii fosfa?ilor.

Al Doilea R?zboi Mondial

Insula Nauru bombardat? de avioanele B-24 Liberator ale Seventh Air Force ale Statelor Unite.

For?ele japoneze au ocupat insula pe 26 august 1942. Japonezii au construit un aerodrom pe insul? care a fost bombardat ?n martie 1943, ceea ce a ?mpiedicat aprovizionarea cu hran? a insulei. Japonezii au deportat 1.200 de nauruani ca muncitori pe Insula Chuuk, dintre care 463 au murit. Insula a fost eliberat? pe 13 septembrie 1945 cand nava australian? de r?zboi HMAS Diamantina s-a apropiat de insul?, iar trupele japoneze au fost ?nconjurate. BPC a f?cut aranjamentele pentru repatrierea nauruanilor din Chuuk, ace?tia fiind adu?i pe Nauru de nava BPC Trienza ?n ianuarie 1946. ?n 1947, Na?iunile Unite au aprobat Australiei, Noii Zeelande ?i Regatului Unit un nou mandat asupra insulei.

Independen?a

Nauru ?i-a c?p?tat autonomia ?n ianuarie 1966, iar dup? o perioada de doi ani de conven?ie constitu?ional?, a devenit ?n 1968 stat independent, condus de pre?edintele fondator Hammer DeRoburt. ?n 1967, oamenii din Nauru au achizi?ionat activele comisarilor British Phosphate ?i ?n iunie 1970, controlul a trecut c?tre corpora?ia de?inut? de localnici, Nauru Phosphate Corporation. Veniturile din exploatarea fosfa?ilor au adus Nauru pe unul din primele locuri din Pacific ?n ceea ce prive?te standardul de via??, iar venitul pe cap de locuitor pe unul din primele locuri ?n lume.

?n 1989, ?ara a deschis o ac?iune juridic? ?mpotriva Australiei la Curtea Interna?ional? de Justi?ie din cauza ac?iunilor acestei ??ri din timpul administra?iei australiene a Naurului, ?n particular, ?mpotriva incapacit??ii Australiei de a remedia daunele aduse mediului ?nconjur?tor de exploatarea fosfa?ilor. Ac?iunea a condus la o ?n?elegere de reabilitare a zonelor afectate. Diminuarea rezervelor de fosfa?i a dus la un declin economic ?n Nauru ?i la cre?terea instabilit??ii politice de la mijlocul anilor 1980. Nauru a avut 17 schimb?ri de guverne ?ntre 1989 ?i 2003. ?ntre 1999 ?i 2003, dup? o serie de voturi de ne?ncredere urmate de alegeri anticipate, dou? persoane, René Harris ?i Bernard Dowiyogo, au condus alternativ ?ara. Dowiyogo a murit ?n timpul mandatului, ?n martie 2003, ?i Ludwig Scotty a fost ales pre?edinte. Scotty a fost reales pentru ?nc? un mandat ?n octombrie 2004. Dup? un vot de ne?ncredere dat de c?tre Parlament ?mpotriva pre?edintelui Scotty la 19 decembrie 2007, Marcus Stefan a devenit pre?edinte.

?n ultima vreme, o propor?ie semnificativ? venitului ??rii a fost sub form? de ajutor din partea Australiei. ?n 2001, MV Tampa, o nav? norvegian? care a salvat 433 de refugia?i (din diverse ??ri printre care ?i Afganistan) dintr-o barc? lung? de 20 de metri naufragiat?, a ?ncercat s? acosteze ?n Australia, dar a fost deviat? c?tre Nauru, ca parte a ?Solu?iei Pacificului”. Nauru a operat centrul de deten?ie pentru refugia?i ?n schimbul ajutorului australian. Prin noiembrie 2005, doar doi refugia?i, Sagar Mohammed ?i Muhammad Faisal, au r?mas pe Nauru din acest prim transport trimis acolo ?n 2001, iar Sagar s-a stabilit acolo definitiv la ?nceputul lui 2007. Guvernul australian a trimis mai multe grupuri de solicitan?i de azil politic ?n Nauru la sfar?itul lui 2006 ?i la ?nceputul lui 2007. La sfar?itul lunii ianuarie 2008, ?n urma deciziei Australiei de a ?nchide centrul pentru refugia?i, Nauru a anun?at c? va solicita un ajutor nou ajutor pentru a putea u?ura consecin?ele pr?bu?irii economiei.

Politic?

Articol principal: Politica Naurului

Nauru este o republic? parlamentar?. Pre?edintele este ?n acela?i timp ?eful statului ?i ?eful guvernului. Cei 19 membri ai parlamentului unicameral sunt ale?i pentru mandate de trei ani. Parlamentul alege pre?edintele ??rii dintre membrii s?i, iar apoi acesta nume?te un cabinet de cinci-?ase componen?i. Nauru nu are o structur? formal? pentru partidele politice; candida?ii sunt ?n mod obi?nuit independen?i. 15 dintre cei 18 membri ai actualului parlament sunt independen?i, iar alian?ele ?n cadrul guvernului sunt adesea constituite pe baza unor leg?turi de familie extinse. Cele trei partide care au fost active ?n politica nauruan? sunt Partidul Democrat, Mai ?ntai Nauru ?i Partidul Centralist. Faptul c? Nauru este o ?ar? democrat? o face s? fie un rar ?i atipic contraexemplu al teoriei tradi?ionale privind statele rentiere, prin aceea c? vanzarea resurselor naturale ale Naurului nu a condus la autoritarism.

Parlamentul din Nauru

Din 1992, guvernul local a fost responsabilitatea Consiliului Insulei Nauru (englez? Nauru Island Council, abreviat NIC). NIC are atribu?ii ?i func?ii limitate ?n calitate de consilier al guvernului na?ional pe probleme locale. Rolul NIC este acela de a-?i concentra eforturile asupra activit??ilor locale relevante pentru locuitori. Un membru ales al Consiliului Insulei Nauru nu poate fi ?n acela?i timp ?i membru al parlamentului. Dreptul de proprietate asupra terenurilor ?n Nauru este unul neobi?nuit: to?i nauruanii au anumite drepturi pentru toate terenurile de pe insul?, care sunt de?inute de c?tre indivizi ?i familii; guvernul ?i entit??ile corporative nu de?in teren ?i trebuie s? ?ncheie un acord de arend? cu proprietarii pentru a-l putea utiliza. Str?inii nu pot avea ?n proprietate terenuri.

Nauru are un sistem juridic complex. Curtea Suprem?, condus? de ?eful Justi?iei, este suveran? pe probleme constitu?ionale. Alte cazuri pot fi solicitate Cur?ii de apel format? din doi judec?tori. Parlamentul nu poate anula deciziile cur?ii, dar hot?rarile Cur?ii de apel pot fi atacate la ?nalta Curte din Australia; ?n realitate acest lucru se ?ntampl? foarte rar. Instan?elor judec?tore?ti obi?nuite constau ?n Tribunalul Districtului ?i Tribunalul de familie, ambele fiind conduse de un magistrat rezident, care este ?i grefier al Cur?ii Supreme. ?n sfar?it, exist? de asemenea dou? cvasi-instan?e: Serviciul public de Apel ?i Consiliul de Poli?ie pentru recurs, ambele fiind prezidate de ?eful Justi?iei.

Nauru nu are nici for?e armate; ?n cadrul unui acord informal, responsabilitatea pentru ap?rarea ??rii revine Australiei. Exist? o mic? for?? de poli?ie sub control civil.

Districte

Articol principal: Districtele Naurului

Harta Naurului

Nauru este ?mp?r?it ?n 14 districte administrative grupate ?n 8 colegii electorale. Districtele sunt:

Districtie	Suprafa??	Popula?ie
Aiwo	1,1 km2	1.300
Anabar	1,5 km2	1.240
Anetan	1 km2	1.180
Anibare	3,1 km2	250
Baiti	1,2 km2	810
Boe	0,5 km2	950
Buada	2,6 km2	980
Denigomodu	0,9 km2	1.700
Ewa	1,2 km2	300
Ijuw	1,1 km2	180
Meneng	3,1 km2	1.400
Nibok	1,6 km2	460
Uaboe	0,8 km2	330
Yaren	1,5 km2	1.100

Rela?ii externe

Articol principal: Rela?iile externe ale Naurului

Dup? dobandirea independen?ei ?n 1968, Nauru a devenit membru special al Commonwealthului Na?iunilor, devenind membru cu drepturi depline ?n 2000. Nauru a fost admis? ?n cadrul B?ncii Asiatice pentru Dezvoltare ?n 1991, ?i ?n cadrul Na?iunilor Unite ?n 1999. ?ara este membr? a Forumului Insulelor din Pacific, a Programului Regional de Mediu ?n Pacificul de Sud, a Comisiei Pacificului de Sud ?i a Comisiei pentru Geo?tiin?e Aplicate ?n Pacificul de Sud. Programul american Atmospheric Radiation Measurement (M?surarea radia?iilor atmosferice) opereaz? monitoriz?ri ale climatului pe insul?.

Nauru ?i Australia au stranse leg?turi diplomatice. ?n plus fa?? de aranjamentele informale de ap?rare, Memorandumul de ?n?elegere ?ntre cele dou? ??ri din septembrie 2005 ofer? Naurului ajutor financiar ?i asisten?? tehnic?, inclusiv un Secretar de Finan?e pentru a preg?ti bugetul statului, ?i consilieri pe probleme de s?n?tate ?i educa?ie. Acest ajutor este dat ?n schimbul g?zduirii solicitan?ilor de azil politic din Australia, ace?tia r?manand pe teritoriul insulei ?n timp ce cererile lor pentru intrarea ?n Australia sunt prelucrate. Totu?i, ?n februarie 2008, Guvernul Australiei a ?nchis centrul de deten?ie din Nauru ?i cei 21 de solicitan?i ai azilului politic din Sri Lanka r?ma?i au fost transfera?i ?n Australia. Nauru folose?te ca moned? oficial? dolarul australian.

Nauru a folosit calitatea de membru al ONU pentru a ob?ine sprijin financiar atat de la Taiwan cat ?i Republica Popular? Chinez?, prin schimbarea pozi?iei sale cu privire la statutul politic al Taiwanului. ?n anul 2002, Nauru a semnat un acord privitor la stabilirea rela?iilor diplomatice cu Republica Popular? Chinez?, pe 21 iulie. Aceast? mutare a fost f?cut? ?n urma promisiunii Chinei de a oferi un ajutor financiar de peste 130 de milioane de dolari. Ca r?spuns, Taiwan a ?n?sprit rela?iile diplomatice cu Nauru dou? zile mai tarziu. Ulterior, Nauru a restabilit leg?turile cu Taiwan, la 14 mai 2005, iar rela?iile diplomatice cu China au fost oficial oprite pe 31 mai 2005.

Taiwan ?i Australia sunt singurele ??ri cu misiuni diplomatice ?n Nauru. ?n martie 2007, Nauru a deschis o ambasad? la Taipei.

Geografie

Articol principal: Geografia Naurului

Imagine aerian? a insulei Nauru ?n 2002, realizat? de Programul Departamentului American al Energiei pentru M?surarea Radia?iei Atmosferice. Vegeta?ia regenerat? acoper? 63% din uscatul unde au func?ionat mine de extragere a nauruitului.

Nauru este o insul? mic?, de form? oval?, aflat? ?n vestul Oceanului Pacific, la 42 km sud de Ecuator. Insula este ?nconjurat? de un recif de corali cu multe ridic?turi, vizibil ?n timpul refluxului. Reciful ocup? o zon? aflat? ?ntre plajele pline de nisip ?i adancul oceanului. Prezen?a acestuia ?mpiedic? ?nfiin?area unui port, de?i au fost executate ?aisprezece canale artificiale pentru a permite ambarca?iunilor mai mici s? ajung? la insul?. Dincolo de plaj?, spre interiorul insulei, se afl? o fa?ie fertil? de coast? cu l??imea ?ntre 150–300 m. Platoul central, denumit pe insul? Topside, este ?nconjurat de stanci de corali. Cel mai ?nalt punct de pe platou are altitudinea de 65 m fa?? de nivelul m?rii. Singurele zone fertile sunt cele de pe fa?ia de litoral, unde cresc cocotieri. Pe terenul ce ?nconjoar? laguna Buada sunt cultivate banane, anana?i, legume, arbori pandanus ?i copaci cu lemn de esen?? tare, cum ar fi Calophyllum inophyllum. Popula?ia insulei este concentrat?, ca ?i vegeta?ia, ?n zona litoral? ?i ?n jurul lagunei Buada.

Nauru a fost una din cele trei mari insule de roc? fosfatic? din Oceanul Pacific (celelalte dou? fiind Banaba (Insula Ocean) din Kiribati ?i Makatea din Polinezia Francez?); totu?i, rezervele de fosfat de calciu sunt ast?zi aproape complet epuizate. Exploatarea minier? a fosforitelor ?n platoul central a l?sat ?n urm? un teren arid acoperit cu bolovani de calcar cu ?n?l?imi de pan? la 15 m. Un secol de minerit a dus la devastarea a patru cincimi din suprafa?a insulei. Mineritul a avut impact ?i asupra zonei economice exclusive din jur, 40% din formele de via?? marine fiind ucise de silt ?i reziduuri fosforitice.

Pe Nauru resursele de ap? dulce sunt limitate. Apa de b?ut este colectat? din precipita?ii, ?i prin desalinizarea apei m?rii, efectuat? ?ntr-o singur? sta?ie veche de desalinizare. Clima din Nauru este fierbinte ?i extrem de umed? pe tot parcursul anului din cauza apropierii de Ecuator ?i de ocean. Insula este afectat? de ploile musonice ?ntre lunile noiembrie ?i februarie. Cantitatea anual? de precipita?ii fluctueaz? puternic de la an la an ?i este influen?at? de oscila?ia sudic? El Ni?o, ?nregistrandu-se ?i unele perioade de secet?. Temperaturile medii variaz? ?ntre +26 ?i +35 °C ziua ?i ?ntre +25 ?i +28 °C noaptea. Ca stat insular, Nauru este vulnerabil la schimb?ri climatice ?i la cre?terea nivelului m?rii, dar gradul de expunere la asemenea pericole este greu de estimat; cel pu?in 80% din suprafa?a insulei Nauru se afl? la o altitudine relativ mare, dar aceast? zon? r?mane nelocuibil? pan? la implementarea programului de reabilitare ?n urma extragerii fosforitelor.

Exist? doar ?aizeci de specii de plante vasculare native pe insul?, din care niciuna nu este endemic?. Cre?terea cocotierilor, mineritul ?i introducerea de specii alogene au cauzat perturba?ii grave ?n cadrul florei locale. Nu exist? mamifere terestre native pe insul?, doar p?s?ri, printre care se num?r? inclusiv pitulicea de stuf din Nauru (specie endemic?), precum ?i insecte ?i crabi. ?obolanul polinezian, pisica, cainele, porcul ?i g?ina sunt specii introduse pe insul?.

Economie

Roc? calcaroas? r?mas? dup? terminarea mineritului.

Articol principal: Economia Naurului

Economia Naurului depinde aproape ?n ?ntregime de sc?derea resurselor de fosfa?i; aici mai exist? alte cateva resurse, dar majoritatea produselor necesare sunt importate. Mineritul la scar? mic? este ?nc? efectuat de RONPhos, cunoscut? ?n trecut ca Nauru Phosphate Corporation. Guvernul plaseaz? un procent din ?ncas?rile RONPhos la fondul Nauru Phosphate Royalties Trust. Fondul gestioneaz? investi?iile pe termen lung, cu scopul de a oferi sprijin cet??enilor odat? ce rezervele de fosfa?i s-au epuizat. Totu?i, investi?iile proaste, gestion?rile defectuoase, cheltuielile peste limit? ?i corup?ia au redus activele fixe ?i de cont curent ale fondului. De exemplu, cl?direa Nauru House din Melbourne a fost vandut? ?n 2004 pentru r?scump?rarea datoriilor ?i singurul Boeing 737-400 al companiei Air Nauru a fost confiscat ?n decembrie 2005—aeronava a fost ?nlocuit? ?n luna iunie a anului urm?tor cu un model Boeing 737-300, iar compania a reluat serviciile normale. Se estimeaz? c? valoarea fondului a sc?zut de la 1 300 milioane de dolari australieni ?n 1991 la 138 milioane de dolari australieni ?n 2002. Nauru duce ?n prezent lips? de bani pentru a pune ?n aplicare unele din func?iile de baz? ale guvernului (Banca Na?ional? a Naurului este falit?). Produsul intern brut pe cap de locuitor a sc?zut la numai 2.038 de dolari americani, de la valoarea de la ?nceputul anilor 1980 cand era pe locul doi ?n lume, imediat dup? Emiratele Arabe Unite.

?n Nauru nu exist? taxe pentru cet??eni, iar 95% din angaja?i lucreaz? pentru guvern. ?omajul este estimat la 90%. Banca Asiatic? pentru Dezvoltare constat? c?, de?i administra?ia public? posed? puternice parghii pentru a pune ?n aplicare reformele economice, ?n lipsa unor alternative la exploatarea fosfa?ilor, perspectivele pe termen mediu sunt dependente ?n continuare de ajutorul extern. Vanz?rile din pescuitul de adancime pot genera cateva venituri. Turismul nu contribuie semnificativ la economia ??rii, deoarece exist? pu?ine facilit??i pentru turi?ti; Hotelul Menen ?i Hotelul OD-N-Aiwo sunt singurele hoteluri de pe insul?.

?n anii 1990, Nauru devine un paradis fiscal ?i ofer? pa?apoarte pentru str?ini contra unei taxe. Grupul Financiar de Ac?iune ?mpotriva Sp?l?rii Banilor (?n englez? Financial Action Task Force on Money Laundering), o organiza?ie interguvernamental?, a identificat atunci Nauru ca fiind una dintre cele 15 ??ri ?necooperante” ?n lupta ?mpotriva sp?l?rii banilor. ?n anii 1990, se putea ?nfiin?a o banc? licen?iat? ?n Nauru contra unei taxe de 25.000 de dolari americani, f?r? alte condi?ii. Sub presiunea FATF, Nauru introduce legisla?ia anti-evaziune ?n 2003, dup? care au ie?it din ?ar? banii str?ini ce puteau fi lega?i de activit??i suspecte. ?n octombrie 2005, aceast? legisla?ie — ?i aplicarea sa eficient? — a dus la ridicarea etichetei de stat necooperant de c?tre FATF. Din 2001 pan? ?n 2007, centrul de deten?ie din Nauru a furnizat venituri pentru mica ?ar?. Autorit??ile nauruane au reac?ionat cu ?ngrijorarea la decizia Australiei de a ?nchide acest centru. ?n februarie 2008, ministrul afacerilor externe, Dr. Kieren Keke a declarat c? aceast? decizie ar duce la pierderea locurilor de munc? a 100 de angaja?i ?i ar afecta direct sau indirect 10% din popula?ia insulei:

?Avem un num?r mare de familii care vor r?mane brusc f?r? venituri. C?ut?m metode prin care putem asigura ceva venituri, dar capacitatea noastr? de a face acest lucru este foarte limitat?. Literalmente avem o mare criz? a ?omajului ?n fa?a noastr?.”

Informa?ii suplimentare

• Nauru Phosphate Corporation
• Nauru Phosphate Royalties Trust
• Turismul ?n Nauru

Demografie

Articol principal: Demografia Naurului

Districtele Denigomodu ?i Nibok.

Insula avea la sfar?itul lui 2006, 9.265 de reziden?i, dintre care 96 de procente aveau ca limb? nativ? nauruana. Popula?ia era mai mare ?nainte de 2006, dar ?n acel an 1500 de oameni au p?r?sit insula ?n timpul repatrierii muncitorilor imigran?i din Kiribati ?i Tuvalu. Repatrierea a fost motivat? de concedierile masive din industria fosfa?ilor. Limba oficial? a Naurului este nauruana, o limb? distinct? a insulei din Pacific, care este vorbit? de 96% din etnicii nauruani ce locuiesc pe insul?. Engleza este foarte mult vorbit?, fiind limba folosit? ?n comer? ?i limba oficial? a guvernului.

Religia principal? practicat? pe insul? este cre?tinismul (dou? treimi protestan?i ?i o treime romano-catolici). De asemenea exist? ?i o parte semnificativ? a popula?iei practicant? a credin?ei Bahá'í (10 procente din totalul locuitorilor) — propor?ia cea mai mare de pe glob — ?i a budismului (3%). Constitu?ia prevede libertatea religiei; totu?i, guvernul impune restric?ii ?n anumite cazuri, interzicand practicarea religiei de c?tre membrii Bisericii lui Isus Hristos a Sfin?ilor din Zilele din Urm? ?i a organiza?iei martorilor lui Iehova, majoritatea acestora fiind muncitori str?ini angaja?i de RONPhos.

Nauruani

Un standard ridicat de via?? instaurat imediat dup? ob?inerea independen?ei a avut cateva efecte negative asupra popula?iei. Nauruanii sunt printre cei mai gra?i oameni din lume, 90% dintre adul?i fiind supraponderali. Nauru ?nregistreaz? cel mai ridicat nivel al bolnavilor de diabet tip 2 (non-dependen?i de insulin?), cu peste 40% din popula?ie afectat?. Printre alte probleme importante legate de diet? se num?r? insuficien?a renal? ?i bolile cardiovasculare. Speran?a de via?? a sc?zut la 58 de ani pentru b?rba?i ?i 65 de ani pentru femei.

Gradul de alfabetizare de pe insul? este de 96%, educa?ia fiind obligatorie pentru copii de la ?ase la 15 ani (clasele 1–10), iar doi ani sunt preda?i facultativ (Clasele a 11-a ?i a 12-a). Pe insul? exist? un campus al Universit??ii Pacificului de Sud; ?nainte ca acest campus s? fi fost construit, studen?ii c?l?toreau ?n Australia pentru a-?i continua studiile universitare.

Cultur?

Articol principal: Cultura Naurului

Finala de fotbal australian din 1999, jucat? pe Stadionul Linkbelt Oval

Nauruanii sunt urma?ii navigatorilor polinezieni ?i micronezieni care credeau ?n zei?a Eijebong ?i ?ntr-un p?mant spiritual, o insul? numit? Buitani. Dou? din cele 12 triburi originale s-au extins ?n secolul al XX-lea. Angam Day, s?rb?torit? pe 29 octombrie, celebreaz? refacerea popula?iei nauruane care, dup? cele dou? r?zboaie mondiale, ajunsese la mai pu?in de 1500 de oameni. ?nlocuirea culturii indigene cu cea a coloni?tilor ?i vesticilor contemporani este evident?. Doar cateva din tradi?iile str?vechi s-au p?strat, ?ns? unele forme de muzic? tradi?ional?, art? ?i meserii sau pescuit sunt ?nc? practicate.

Nu exist? nicio publica?ie zilnic?, dar exist? cateva ziare s?pt?manale sau bilunare, printre care Bulletin, Central Star News ?i The Nauru Chronicle. Pe insul? func?ioneaz? o sta?ie de televiziune de?inut? de stat, Televiziunea Nauru (NTV) care ofer? programe din Noua Zeeland?, ?i un post de radio public non-comercial, Radio Nauru, care transmite con?inut de la Radio Australia ?i BBC.

Fotbalul australian este cel mai practicat sport ?n Nauru; exist? ?i o lig? na?ional? cu ?apte echipe participante. Toate meciurile se disput? pe singurul stadion al insulei, Linkbelt Oval. Alte sporturi populare ?n Nauru sunt softball, cricket, golf, sailing, tenis, ?i fotbal. Nauru particip? la Jocurile Commonwealth ?i la Jocurile Olimpice de var?, unde a reu?it s? se impun? la haltere; Marcus Stephen a fost un medaliat proeminent, fiind ales ?n parlament ?n 2003, iar apoi pre?edinte ?n 2007.

O activitate tradi?ional? este prinderea p?s?rilor noddy cand acestea se ?ntorc de pe mare. La apus, b?rba?ii stau pe ??rm gata s? prind? p?s?rile cu lasoul. Lasoul nauruan const? dintr-o franghie flexibil? cu o greutate la cap?t. Cand zbur?toarele se apropie, lasoul este aruncat, love?te sau se ?nf??oar? ?n jurul p?s?rii, dup? care revine la sol. Viet??ile astfel prinse sunt g?tite ?i mancate.

Vezi ?i

• Limba nauruan?
• List? de superlative geografice

Referin?e

• Acest articol con?ine text aflat ?n domeniul public preluat de pe website-urile Departamentului de Stat al SUA ?i al CIA World Factbook.

Lectur? suplimentar?

• John M. Gowdy, Carl N. McDaniel (2000). Paradise for Sale: A Parable of Nature. Berkeley, S.U.A.; Los Angeles, S.U.A.; Londra, R.U.: University of California Press. ISBN 978-0-520-22229-8.

Leg?turi externe

• Misiunea permanent? a Organiza?iei Na?iunilor Unite ?n Nauru
• Raportul economic de ?ar? al B?ncii Asiatice pentru Dezvoltare pentru Nauru, noiembrie 2007 Arhivat ?n 7 iunie 2011, la Wayback Machine.
• Our Airline Arhivat ?n 12 august 2015, la Wayback Machine. — fosta Air Nauru
• Programul de zbor al Our Airline Arhivat ?n 10 mai 2007, la Wayback Machine.
• Descoper? Nauru. Site-ul oficial de turism al Nauru
• CenPac — ISP-ul Republicii Nauru
• Un program radio ?This American Life” prezint? o poveste de 30 de minute despre Nauru
• Open Directory Project — categoria Open Directory Project Nauru Arhivat ?n 26 iulie 2008, la Wayback Machine.
• Fotografii aeriene de mare rezolu?ie cu Nauru pe H?r?i Google
• Informa?ii despre Nauru pe globalEDGE Arhivat ?n 24 octombrie 2007, la Wayback Machine.